FreeJump.ro

Cum se distreaza snowboarderii vara: flowboarding

Nu stiu cum sunt altii, dar eu(asa cum spunea Creanga), eu sunt dependent de snowboarding. Greu trece un weekend fara sa dau o fuga pana la munte, daca stiu ca e zapada. Imi place foarte mult senzatia pe care ti-o da alunecarea, viteza, coborarea. Problema e ca vine primavara, ceea ce inseamna ca trebuie sa gasesc o alternativa. In decembrie, am fost la Snow Show, in Baneasa si am testat un flowboard(1).

N-am facut prea multe ture cu el, pentru ca ma dadeam doar prin fata standului tipului care mi l-a dat la testat(imi pare rau ca nu mai stiu ce am facut cu cartea lui de vizita), insa a fost suficient sa imi dau seama ca am descoperit o alternativa de primavara-vara-iarna pentru snowboard. Sportul se numeste flowboarding si a aparut la inceputul anilor 1990, in California. Doi snowboarderi, Pieter Schouten si Mike Simonian, au creat un snowboard de asfalt, cu 14 roti, asezate in forma de semicerc. Totusi, pana in 2000, cand firma FlowLab a pus in vanzare primele flowboarduri, sportul a ramas la stadiul de experiment.

Diferenta mare fata de skateboard

Desi aparent are cam aceeasi forma si dimensiune, flowboardul difera fundamental de skateboard prin modul de virare. Faptul ca rotile sunt asezate in forma de semicerc nu mai fac axul un element reglabil, pe care sa poti sa strangi sau sa il slabesti, ca sa virezi mai accentuat. Din contra, flowboardul vireaza atunci and cand apesi suficient de tare pe una din margini si rulezi placa pe un set de roti exterioare.

Sistemul de 14 roti se numeste DEEP CARVE SYSTEM(DCS). Faptul ca rotile sunt dispuse in arc permite sa te apleci mult mai mult decat ai putea sa o faci pe un skateboard. In plus, daca vrei sa reduci viteza, faci viraje(exact ca pe snowboard) si pui in miscare, alternativ, rotile de pe lateral, aflate in repaus. Cu asta am raspuns si la intrebarea : ”Cum ma opresc?!”

Locul ideal de dat pentru flowboard

Daca te gandesti sa iti iei unul, trebuie sa incepi sa cauti alternative la datul din picior ca sa accelerezi. Cauta locurile cu pante in orasul tau, undeva unde sa nu fie un trafic excesiv de ridicat. De exemplu, un loc foarte bun de dat, in Bucuresti, e parcul Herastrau, unde sunt destul de multe pante pe care poti sa iti exersezi slalomul printre oamenii iesiti la plimbare. Ai grija totusi, sa porti echipament de protectie, macar la inceput.

Flowboardul vine in trei dimensiuni

Mic, mediu si mare.

Varianta de 32 de inch(81,28 cm) e potrivita pentru riderii mici sau pentru cei care vor sa se dea foarte mult prin skatepark-uri sau sa sara peste diverse obstacole. E cea mai apropiata, ca senzatie, de skateboard.

Varianta de 36 de inch (91,44cm) e cel mai bun compromis intre trick-uri si senzatia de snowboard. Dimensiunea asta se potriveste pentru riderii foarte inalti si e mult mai stabila decat varianta mai scurta, de 32.

In fine, flowboardul de 42 de inch (106,88 cm) se apropie de surf si snowboard, ca stil de virare. Daca cel de 36 e mult mai stabil, flowboardul de 42 e recomandat doar pentru riderii avansati, care pot sa controleze o placa atat de mare. Totusi, acesta e modelul oficial de concursuri, deci daca vrei sa faci performanta, tot va trebui sa il incerci la un moment dat.

Mi-am cumpărat unul(mic, altul nu aveau ) și m-am dat deja de cateva ori prin Herastrau si pe trotuarele din Bucuresti. Senzatia e foarte asemanatoare cu snowboardul. Uita-te la clipul de mai jos ca sa intelegi despre ce vorbesc:

Flowboarding session from Freejump.ro on Vimeo.

*sursa foto wikimedia