Cam in asta consta zorbingul – un sport extrem ce a luat nastere in Noua Zeelanda pe la mijlocul anilor ‘90. Dwayne van der Sluis si Andrew Akers sunt inventatorii acestui sport si implicit inventatorii sferelor din material termoplastic poliuretanic transparent. Pe scurt, aceste material este foarte flexibil, rezista la zgarieturi si temperaturi extreme.

Cum arata un zorb?

Ca o sfera cu un diametru de 2,6 pana la 3,8 metri ce contine in interior un o alta sfera mai mica in care sta cal pasionat de sporturi extreme. Poate fi colorat in toate noantele curcubeului si contine o mica gaura sau un mic fermoar prin care se poate face intrarea.

Este sigur?

Da, este probabil unul din cele mai sigure sporturi extreme avand in vedere ca participantul sta in sfera interioara, mai mica, la o distanta destul de mare de pamant.

Cum se practica?

In principiu pe dealuri: omul intra in zorb si merge in el asemeni unui hamster pentru a actiona zorb-ul. Sfera se duce de-a dura la vale iar participantul este dat cu capul de toti peretii daca nu este legat. Exista si o varianta a sportului in care participantul este legat in interiorul zorbului. Alteori se poate adauga apa in interiorul zorbului pentru a spori gradul de distractie – asta se numeste “aqua ride”.

Exista si doua recorduri in Guinness Book of World Records: Cel mai lung drum parcurs cu un zorb il detine Steve Camp – 570 metri. Cea mai mare viteza prinsa intr-un zorb o detine Keith Kolver – 52 de kilometri la ora.

Unde se poate practica in Romania zorbingul?

Nu exista un loc permanent in care se poate practica acest sport in Romania dar pana acum cele mai multe actiuni de acest gen au avut loc in Cheile Rasnoavei.

De fapt pentru a practica acest sport ai nevoie de macar alti 17 oameni care sa vina cu tine. Pentru 3 ore de zorbing alaturi de 17 oameni trebuie sa platiti (impreuna) 400 de euro. (vezi mai multe detalii despre preturi aici)

Putem face o paralela intre bungee-jumping si zorbing – amatorii de bungee-jumping nu-si cumpara singuri echipamentul ci practica acest „sport” (Daca-l putem numi asa) doar in locuri organizate. Acelasi lucru se intampla si cu zorbingul.

A facut cineva zorbing? Cum a fost? Ne strangem odata 20 de oameni sa facem zorbing in Cheile Rasnoavei?

In cazul in care nu stii ce e un flowboard si cum se practica flowboardingul, am scris un articol despre asta aici.

Ca sa intelegi putin contextul, in Bucuresti exista destul de putine locuri de unde poti sa iti dai drumul si sa prinzi un pic de viteza, ca sa te bucuri de senzatia misto pe care ti-o da flowboardul. Saptamana trecuta am facut 2 vizite, una in Parcul Carol si una in Parcul Rominceanu.

Parcul Rominceanu se afla in apropiere de Academia Militara – locul e perfect, pentru ca acolo se afla cea mai abrupta panta din Bucuresti(chiar daca e pe drum). Parcul, asa cum era si normal, se afla si el in panta, una dintre ele fiind destul de lunga, abrupta si neteda ca sa te poti da cu flowboardul.

Am filmat un clip cu coborarea de pe panta din Rominceanu:

Flowboarding in parcul Rominceanu from Freejump.ro on Vimeo.

Partea cea mai interesanta cu flowboardul e oprirea, pe care trebuie sa o incerci de destul de multe ori inainte sa iti reuseasca. Miscarea pe care o folosesc eu e cea de aplecare succesiva pe margini, ca sa pun in miscare rotile din extreme. Ele fiind oprite in mod normal, in momentul in care ating pamantul, reduc din viteza pana cand incep sa se invarta. Dupa un timp, am invatat sa combin miscarea asta cu un powerslide. Ce-i drept, nu mi-a iesit decat powerslide1-ul de exterior, cel de interior mi-a cauzat niste probleme.

In parcul Carol ai un pic mai multe optiuni daca vrei sa te dai cu flowboardul, insa e si mai mult de urcat si alergat, ca sa prinzi cele mai bune pante. Pe ambele parti ale parcului, dinspre Tineretului spre Unirii, se afla 2 alei in panta. O recomand cu caldura pe cea din partea stanga, cum cobori, pentru ca te lasa sa prinzi mult mai multa viteza pana jos. In plus, pe partea stanga exista 3 pante foarte abrupte care duc spre centrul parcului, unde poti sa iti maximizezi viteza.

Spuneam mai sus ca nu mi-au iesit powerslide-urile de interior. Exact pe o panta abrupta de care povesteam mai sus, am zburat de pe asfalt drept in bordura si peste o radacina de copac. M-am lipit de un gard, pentru ca luasem virajul cu viteza mult prea mare.

Cateva concluzii dupa cele 2 iesiri cu flowboardul:

- atentie mare la curbele in viteza
- in momentul in care accelerezi, daca nu faci viraje, placa incepe sa se destabilizeze
- ai nevoie de spatiu de oprire, asa ca nu e o optiune prea buna sa mergi prin zone aglomerate
- daca nu ai cazut, inseamna ca nu ai incercat suficient de multe pe placa

E mult mai distractiv sa te dai impreuna cu altii si inveti mult mai usor miscari noi. In plus, te motiveaza sa iti depasesti propriile frici, cand vezi pe cineva care se da mult mai repede/mai bine decat tine.

Daca ai flowboard, longboard, waveboard, ripstick sau orice alt tip de placa cu care iti place sa ataci pantele bucurestene(si asa putine), hai in Parcul Carol, duminica, pe 18 Aprlie, de la ora 14:00.

Ne vedem la intrarea din nord si ne dam drumul de acolo, prin parc, iar daca ne plictisim de Carol, putem oricand sa trecem in Tineretului, la cativa metri mai incolo.

Locul de intalnire:

Hai sa ne strangem cat mai multi

p.s. Nu uita protectiile! Macar pentru maini – te scutesc de niste julituri.

N-am facut prea multe ture cu el, pentru ca ma dadeam doar prin fata standului tipului care mi l-a dat la testat(imi pare rau ca nu mai stiu ce am facut cu cartea lui de vizita), insa a fost suficient sa imi dau seama ca am descoperit o alternativa de primavara-vara-iarna pentru snowboard. Sportul se numeste flowboarding si a aparut la inceputul anilor 1990, in California. Doi snowboarderi, Pieter Schouten si Mike Simonian, au creat un snowboard de asfalt, cu 14 roti, asezate in forma de semicerc. Totusi, pana in 2000, cand firma FlowLab a pus in vanzare primele flowboarduri, sportul a ramas la stadiul de experiment.

Diferenta mare fata de skateboard

Desi aparent are cam aceeasi forma si dimensiune, flowboardul difera fundamental de skateboard prin modul de virare. Faptul ca rotile sunt asezate in forma de semicerc nu mai fac axul un element reglabil, pe care sa poti sa strangi sau sa il slabesti, ca sa virezi mai accentuat. Din contra, flowboardul vireaza atunci and cand apesi suficient de tare pe una din margini si rulezi placa pe un set de roti exterioare.

Sistemul de 14 roti se numeste DEEP CARVE SYSTEM(DCS). Faptul ca rotile sunt dispuse in arc permite sa te apleci mult mai mult decat ai putea sa o faci pe un skateboard. In plus, daca vrei sa reduci viteza, faci viraje(exact ca pe snowboard) si pui in miscare, alternativ, rotile de pe lateral, aflate in repaus. Cu asta am raspuns si la intrebarea : ”Cum ma opresc?!”

Locul ideal de dat pentru flowboard

Daca te gandesti sa iti iei unul, trebuie sa incepi sa cauti alternative la datul din picior ca sa accelerezi. Cauta locurile cu pante in orasul tau, undeva unde sa nu fie un trafic excesiv de ridicat. De exemplu, un loc foarte bun de dat, in Bucuresti, e parcul Herastrau, unde sunt destul de multe pante pe care poti sa iti exersezi slalomul printre oamenii iesiti la plimbare. Ai grija totusi, sa porti echipament de protectie, macar la inceput.

Flowboardul vine in trei dimensiuni

Mic, mediu si mare.

Varianta de 32 de inch(81,28 cm) e potrivita pentru riderii mici sau pentru cei care vor sa se dea foarte mult prin skatepark-uri sau sa sara peste diverse obstacole. E cea mai apropiata, ca senzatie, de skateboard.

Varianta de 36 de inch (91,44cm) e cel mai bun compromis intre trick-uri si senzatia de snowboard. Dimensiunea asta se potriveste pentru riderii foarte inalti si e mult mai stabila decat varianta mai scurta, de 32.

In fine, flowboardul de 42 de inch (106,88 cm) se apropie de surf si snowboard, ca stil de virare. Daca cel de 36 e mult mai stabil, flowboardul de 42 e recomandat doar pentru riderii avansati, care pot sa controleze o placa atat de mare. Totusi, acesta e modelul oficial de concursuri, deci daca vrei sa faci performanta, tot va trebui sa il incerci la un moment dat.

Mi-am cumpărat unul(mic, altul nu aveau ) și m-am dat deja de cateva ori prin Herastrau si pe trotuarele din Bucuresti. Senzatia e foarte asemanatoare cu snowboardul. Uita-te la clipul de mai jos ca sa intelegi despre ce vorbesc:

Flowboarding session from Freejump.ro on Vimeo.

*sursa foto wikimedia

Acum prima intrebare care imi vine in minte este: Ce e cu Seppe Smits asta?

Mai bine te las sa vezi clipul de mai jos, ca sa iti dai seama cine este acest pusti care a venit in Romania sa sara peste un hotel de gheata, in varful muntilor.

Episode 1 – The Profile – Seppe Smits from Cirque Belgique on Vimeo.

Tanarul belgian, in varsta de doar 19 ani, isi petrece aproape tot timpul pe placa de snowboard si este unul din cei mai tineri rideri premiati la concursuri internationale de Big Air(1). Seppe practica toate disciplinele de snowboard – freestyle, big air, halfpipe si slopestyle, insa preferatul sau ramane „big air-ul”, mai ales ca se poate mandri si cu titulatura de vice-campion mondial la aceasta disciplina.

Imediat dupa saritura, Seppe va face si o demonstratie de snowboarding freestyle(2) si big air pentru toti impatimitii sporturilor de iarna care vor fi prezenti la eveniment.

Merita sa dai o fuga pana la Balea, mai ales ca se anunta vreme excelenta pentru riding si poze cu toate sariturile pe care le vor incerca boarderii prezenti pe munte.

Tot prin perioada respectiva am inceput sa ma uit la ciclism, mai ales ca verile erau libere, iar atunci se desfasoara Turul Italiei, Turul Frantei si Turul Spaniei, cele mai spectaculoase tururi, din punctul meu de vedere. Ajungeam sa imi petrec 4-5 ore in zilele de tururi, urmarind modul in care ciclistii se catara pe munti sau sprinteaza la final. La sfarsitul etapei ajungea sa fie suficient de racoare afara, incat sa pot iesi sa ma dau.

Ciclistul care m-a impresionat cel mai mult(pentru ca l-am prins in varf de forma) este Lance Armstrong. El a castigat Turul Frantei din 1999 pana in 2005, la distante destul de mari de ceilalti competitori, intr-un fel in care te face sa vrei sa te autodepasesti, in momentul in care sa te urci pe bicicleta.

Tot uitandu-ma la tururi, am inceput sa compar bicicletele rutierilor cu bicicletele pe care le-am avut eu. Bicicletele respective sunt mult mai usoare, mult mai rapide si mult mai sigure. Ma gandeam ce viteza as putea sa prind cu bicicleta lui Lance Armstrong, Trek Limited Edition Livestrong Madone SL, cu care a castigat Turul de 6 ori, daca am reusit sa merg cu 60km/h pe un First Bike.

Da, mi-as cumpara bicicleta lui Lance, daca as avea 10.000 de euro. Au fost produse doar 600 de bucati si se livreaza impreuna cu un autograf, iar 500 de dolari din pret sunt donati fundatiei Lance Armstrong.De restul banilor as merge sa ma dau cateva zile la Alpe D’Huez, una din cele mai grele catarari din Turul Frantei, unde Lance a decis cursa de cateva ori.

Cand ma dau pe bicileta, mananc multe dulciuri, pentru ca am nevoie de energie. Asa am descoperit concursul Joe, unde pana la sfarsitul lunii mai poti castiga 10.000 euro pe saptamana sau 100 euro pe zi. Pentru a participa, trebuie sa introduci un cod de pe produsele Joe in cele cateva zile care au mai ramas pana la final.

Chiar daca nu iau premiul cel mare, macar de 100 de euro imi fac cateva reparatii la bicicleta.

Tu ce ai face cu 10.000 de euro?

*sursa foto

Simulare Surf from Freejump.ro on Vimeo.

Cum functioneaza indoboardul?

In primul rand, placa este acoperita cu un griptape(2), care te nu te lasa sa aluneci in momentul in care te urci. Sub placa se afla doua opritoare de lemn, care mentin intr-un loc relativ fix partea cilindrica a echipamentului, care altfel ar zbura de sub orice rider in cateva fractiuni de secunda. Principiul pe care functioneaza indoboardul este de miscare a centrului de greutate, ca sa te echilibrezi. Practic, trebuie sa te misti in contratimp cu partea cilindrica si sa te mentii cu boardul cat mai central posibil.

Miscarea de urcare:

Daca stii sa te dai bine pe skateboard, miscare de urcare e aproximativ aceeasi. Iti iei avant si sari pe placa, asigurandu-te ca piciorul din fata atinge primul placa, urmat in fractiunea urmatoare de piciorul din spate(daca nu stii cu care picior sa te duci in fata, citeste ghidul nostru despre Skateboarding, unde am scris despre cum iti dai seama daca esti cu stangul sau cu dreptul in fata(goofy sau regular). Miscarea asta ar trebui sa te duca in pozitia fundamentala pentru indoboard – picioarele usor departate, genunchii flexati si cu cilindrul undeva intre picioare, sub placa.

Cum iti tii echilibrul:

Trebuie sa te misti continuu – din picioare, din maini, din corp – e un exercitiu fizic destul de complet, daca il faci de-a lungul a mai mult de 30-40 de minute(desi in clip apare doar 1 minut, eu am petrecut mai bine de 2 ore pe indoboard – cu pauze – si am fost destul de obosit dupa). In momentul in care placa tinde sa se deplaseze spre un capat sau altul al cilindrului, tu trebuie sa iti deplasezi greutatea in sensul opus, ca sa misti placa inapoi inspre pozitia de echilibru.

Ai grija, pentru ca, la inceput, poti sa cazi, in momentul in care placa iti fuge de sub picioare. Incepe cu ajutorul cuiva, de care sa te tii, sau cauta obiecte de sprijin langa tine. Cel mai bine este sa incepi pe un covor mai gros sau pe o suprafata mai putin dura, pentru ca asa ai echilibru mult mai bun. Dupa ce ai inceput sa te tii bine pe placa, poti sa treci la suprafete mai dure.

Se pot face si trick-uri pe indoboard, insa pentru asta o sa scriu un articol separat.

Indoboardul se gaseste si la noi si costa intre 580 si 820 de lei(in functie de model: Original, Mini Pro, Surf Pro, Indo Kicktail, Indo Mini Kicktail) si poate fi o distractie interesanta in garaj sau intr-un spatiu mai larg(desi poate fi folosita in sufragerie, dar nu garantam pentru siguranta bibelourilor ). Poti sa pui bani cu mai multi prieteni, cumparati unul si faceti intalniri de dat, pana cand reusiti sa invatati. Apoi poti sa iti cumperi unul propriu.

p.s. exista si un grup de Facebook al pasionatilor de indoboarding.

Exista doua moduri de a vira – prin mutarea centrului de greutate pe una dintre margini sau prin orientarea varfului skateboardului spre directia in care vrei sa te indrepti.

In prima faza, trebuie sa te obisnuiesti cu miscarea prin care iti muti centrul de greutate. Ai observat cu siguranta pana acum modul in care placa de skate se inclina, atunci cand greutatea ta nu este asezata pe centrul placii. Urca-te pe skateboard si aseaza picioarele in pozitia de mers (Goofy(1.1)):

(sau invers daca esti Regular(1))

De pe loc, incearca sa te lasi cu greutatea spre lateralele placii de skate. Indoaie genunchii, in momentul in care faci miscarea, ca sa te echilibrezi pe placa. Fa miscarea de cate ori ai nevoie. Trebuie sa nu iti pierzi echilibrul in momentul in care iti schimbi pozitia centrului de greutate.

Tot de pe loc, exerseaza miscarea marginilor placii cu ajutorul gleznelor si varfurilor. Muta-ti greutatea de pe varfuri pe calcaie si invers. Observa cum se lasa placa, in functie de modul in care iti muti centrul de greutate. Miscarea asta, combinata cu miscarea de mai sus, te ajuta sa virezi la orice viteza.

Daca te simti suficient de sigur pe tine, dupa ce ai facut exercitiile de mai sus, de pe loc, incearca sa aplici miscarile si din mers. Ia-ti un avant lin, apoi incearca sa virezi stanga, dupa care sa virezi dreapta, ca sa revii pe traseul de la care ai pornit. Leaga mai multe succesiuni de miscari stanga-dreapta, pana cand te simti confortabil cu virajele si nu mai ai pierderi de echilibru.

Vei observa ca nu poti sa virezi foarte strans, pentru ca esti limitat de cat de mult se pot misca articulatiile axurilor. Asta nu inseamna ca nu exista un mod prin care poti sa iei curbe mai stranse.

Poti sa iei virajul mult mai strans, la orice viteza, prin ridicarea varfului. Totusi, la inceput iti recomand sa nu incerci miscarea asta la viteza prea mare, pentru ca risti sa cazi.

Exerseaza mai intai de pe loc. Apasa pe coada skateboard-ului, asa incat sa ridici varful(ca intr-un Manual(2)) si sa il tii in aer. Cand reusesti sa il tii macar cateva fractiuni de secunde la semi-inaltime, treci la miscarea urmatoare. In momentul in care ai ridicat varful in aer, cu ajutorul piciorului din fata si a soldurilor, orienteaza-te spre directia in care vrei sa virezi. Vei vedea ca virajul de interior e mult mai usor de executat decat cel de exterior. Exersaza si miscarea asta, pana cand poti sa iti tii echilibrul dupa mutarea varfului.

Incearca apoi sa executi miscarea din mers. Daca incepi de la viteza mica, ai mai putine sanse sa te lovesti. Incearca sa combini miscarile in viraje – schimbarea centrului de greutate si mutarea varfului.

Dupa cateva zile de dat, ar trebui sa incepi sa faci din reflex virajele.

Nu uita, e bine sa porti casca, genunchere si cotiere, macar pana inveti sa iti tii echilibrul. Te scutesc de vanataile si juliturile de inceput.

Try to Fly 2010 este concursul de sarituri, cu aterizare pe o perna cu aer, special construita pentru a putea ateriza in siguranta. Chiar daca nu stii sa executi corect anumite trick-uri, poti sa le incerci, fara sa iti fie frica de aterizare. Turului din 2010 cuprinde The Big Air Bag si cele 4 etape nationale(Brasov, Cavnic, Sinaia, Bucuresti), 2 campuri(Cavnic si Sinaia, unde participantii au invatat cum se executa trick-urile in aer, cu aterizare tot in perna). Premii sunt de peste 6000 euro (3200 Euro cash + echipamente), cateva petreceri si o tura de heliboarding PE crestele din Fagaras pentru castigatori.

In cadrul fiecarei etape sunt puse la bataie 3 premii principale (podiumul la snowboard) si 3 premii speciale: Best Babe, Best Skier si Best Youngblood. Skierii nu vor avea o sectiune separata, ci vor fi luati in considerare pentru premiul special pus la dispozitie de catre organizatori.

Etapa urmatoare se desfasoara la Sinaia, pe Valea Dorului. Acolo va fi din nou prezenta salteaua umflata cu aer, gata sa prinda toti riderii, pe skiuri sau placi, care vor sa incerce trick-uri fara riscul de a se lovi la aterizare.

Concursul e deschis pentru oricine poate ajunge la kicker(1) si poarta o casca de protectie(care poate sa fie imprumutata de la fata locului, daca nu ai una in dotare, in mod normal). Eu o sa fiu acolo, sa incerc perna inainte de marea finala de la Bucuresti, din parcul Tineretului, exact ca anul trecut.

Pe langa privilegiul de a sari in siguranta pe un kicker destul de mare, Mountain Dew si Shred.ro organizeaza un concurs de fotografie, la care poate participa oricine are un aparat foto cat de cat si poate surprinde trickurile in plina desfasurare. Se pot trimite maxim 3 poze per participant si ele trebuie sa contina un rider care executa un trick spectaculos.

Premiile sunt in baxuri de Mountain Dew si tricouri(pentru primii 20 de participanti).

Concursul e organizat de Xventure Romania si este cel mai spectaculos eveniment de genul asta de la noi. E ocazia perfecta pentru toti iubitorii de offtrack(1) sa simta zapada afanata sub canturi si talpi si sa se intreaca pentru primul loc.

Regula este foarte simpla – riderii pleaca deodata, iar cel care ajunge primul jos castiga.

Inscrierile costa 50 de lei de persoana(ca sa acopere drumul cu telecabina pana sus, la Balea Lac + bautura si gratar la finalul concursului). Pe langa banii astia, trebuie sa iti cumperi/inchiriezi un echipament de detectare in caz de avalansa – numit Pieps(2), iar de casca vreau sa cred ca nici nu mai e nevoie sa spun ca e obligatorie.

Nu recomand incepatorilor aceasta cursa, pentru ca riscurile sunt destul de mari, in caz ca nu stii sa cobori destul de bine cu placa/skiurile si risti sa provoci accidente atat tie, cat si altor competitori. Chiar daca vor fi echipaje ale salvamontului alaturi de noi, e mai bine sa citesti despre concurs, decat sa iti risti viata, daca nu stii sa te dai cu placa sau schiurile.

In alta ordine de ide, daca vrei sa te bagi la concurs, lasa un comentariu aici, ca sa vedem daca ne organizam cumva cu masinile din Bucuresti, pentru ca la Balea Cascada se ajunge cu masina doar dinspre Sibiu, pe vreme de iarna.