Try to Fly 2010 este concursul de sarituri, cu aterizare pe o perna cu aer, special construita pentru a putea ateriza in siguranta. Chiar daca nu stii sa executi corect anumite trick-uri, poti sa le incerci, fara sa iti fie frica de aterizare. Turului din 2010 cuprinde The Big Air Bag si cele 4 etape nationale(Brasov, Cavnic, Sinaia, Bucuresti), 2 campuri(Cavnic si Sinaia, unde participantii au invatat cum se executa trick-urile in aer, cu aterizare tot in perna). Premii sunt de peste 6000 euro (3200 Euro cash + echipamente), cateva petreceri si o tura de heliboarding PE crestele din Fagaras pentru castigatori.

In cadrul fiecarei etape sunt puse la bataie 3 premii principale (podiumul la snowboard) si 3 premii speciale: Best Babe, Best Skier si Best Youngblood. Skierii nu vor avea o sectiune separata, ci vor fi luati in considerare pentru premiul special pus la dispozitie de catre organizatori.

Etapa urmatoare se desfasoara la Sinaia, pe Valea Dorului. Acolo va fi din nou prezenta salteaua umflata cu aer, gata sa prinda toti riderii, pe skiuri sau placi, care vor sa incerce trick-uri fara riscul de a se lovi la aterizare.

Concursul e deschis pentru oricine poate ajunge la kicker(1) si poarta o casca de protectie(care poate sa fie imprumutata de la fata locului, daca nu ai una in dotare, in mod normal). Eu o sa fiu acolo, sa incerc perna inainte de marea finala de la Bucuresti, din parcul Tineretului, exact ca anul trecut.

Pe langa privilegiul de a sari in siguranta pe un kicker destul de mare, Mountain Dew si Shred.ro organizeaza un concurs de fotografie, la care poate participa oricine are un aparat foto cat de cat si poate surprinde trickurile in plina desfasurare. Se pot trimite maxim 3 poze per participant si ele trebuie sa contina un rider care executa un trick spectaculos.

Premiile sunt in baxuri de Mountain Dew si tricouri(pentru primii 20 de participanti).

Concursul e organizat de Xventure Romania si este cel mai spectaculos eveniment de genul asta de la noi. E ocazia perfecta pentru toti iubitorii de offtrack(1) sa simta zapada afanata sub canturi si talpi si sa se intreaca pentru primul loc.

Regula este foarte simpla – riderii pleaca deodata, iar cel care ajunge primul jos castiga.

Inscrierile costa 50 de lei de persoana(ca sa acopere drumul cu telecabina pana sus, la Balea Lac + bautura si gratar la finalul concursului). Pe langa banii astia, trebuie sa iti cumperi/inchiriezi un echipament de detectare in caz de avalansa – numit Pieps(2), iar de casca vreau sa cred ca nici nu mai e nevoie sa spun ca e obligatorie.

Nu recomand incepatorilor aceasta cursa, pentru ca riscurile sunt destul de mari, in caz ca nu stii sa cobori destul de bine cu placa/skiurile si risti sa provoci accidente atat tie, cat si altor competitori. Chiar daca vor fi echipaje ale salvamontului alaturi de noi, e mai bine sa citesti despre concurs, decat sa iti risti viata, daca nu stii sa te dai cu placa sau schiurile.

In alta ordine de ide, daca vrei sa te bagi la concurs, lasa un comentariu aici, ca sa vedem daca ne organizam cumva cu masinile din Bucuresti, pentru ca la Balea Cascada se ajunge cu masina doar dinspre Sibiu, pe vreme de iarna.

Incepand cu 30 Ianuarie si apoi in februarie, lucrurile se schimba putin si incep evenimentele pe zapada, mai ales ca acum avem si pe ce zapada sa ne bazam, cand mergem sa ne dam. Chiar pe 30 sunt doua evenimente la Brasov. Primul dintre ele este o cursa caritabila organizata incepand cu ora 17.00 de Rotary Club Brasov si se numeste ”Cursa Traznitilor”. Ca sa participi la cursa trebuie sa indeplinesti urmatoarele 2 conditii: sa donezi o suma simbolica si sa construiesti impreuna cu prietenii tai, o sanie din orice fel de material iti trece prin cap. Cursa va fi o coborare sincron, iar premiile vor fi atribuite pentru : cea mai trasnita sanie, echipa cu cel mai bun show pe partie si cea mai buna echipa/sanie de companie.

Cateva poze, ca sa intrati in atmosfera:

Al doilea eveniment de pe 30 ianuarie, dar de data asta, incepand de dimineata, se numeste ”Try to Fly 2010”. Prima etapa are loc in Brasov, Sub Tampa, unde H2O pune din nou in miscare rampa si Big Air Bag-ul pentru toti cei care vor sa sara fara sa le fie frica de lovituri la aterizare. ”Try To Fly 2010” este un concurs cu 4 etape, celelalte 3 etape desfasurandu-se in Cavnic(13 Februarie), Sinaia(27 Februarie) si finala de la Bucuresti, in Parcul Tineretului(6 Martie).

In 2009 am participat la etapa din Bucuresti si pot sa va spun din proprie experienta ca merita. A fost pentru prima data cand am sarit de pe o rampa amenajata(si nu de pe kickere romanesti – fara aterizare) si senzatia e foarte misto. Chiar daca nu ai mai sarit niciodata, e destul de simplu. Trebuie sa iti dai drumul si sa iti tii picioarele tari atunci cand urci rampa. Da, e obligatoriu sa porti casca. Eu am imprumutat anul trecut.

Poze de anul trecut:

In afara de cele 4 etape, ”Try to Fly” include si doua camp-uri de pregatire, unul de pe 2 pe 7 Februarie – Cavnic si unul de pe 23-28 Februarie – la Sinaia, Valea Dorului. Participarea in cadrul acestor camp-uri se face pe propria raspundere. Absolut fiecare participant va trebui sa semneze o declaratie conform careia se angajeaza sa respecte regulile camp-ului, pentru ca e destul de periculos sa sari pe rampa respectiva, mai ales daca esti incepator. Instructorii TTF vor sta la dispozitia camp-erilor pe intreg parcursul evenimentului, de la primele incercari la Big Air Bag, pana la analiza foto-video. Durata fiecarei tabere este de 6 zile (5 nopti).

Daca asta nu era destul, baietii de la “Try to Fly” ne-au promis si niste demo-uri, in care sa ne arate cele mai bune trickuri, executate de rideri cu experienta – pe 6-7 Februarie – Demo Session la Cavnic, pe 14 Februarie – DEMO Session de Ziua Indragostitilor, tot la Cavnic, pe 20-21 Februarie – DEMO session, Valea Dorului, si pe 28 Februarie – DEMO session, tot pe Valea Dorului.

Castigatorii concursului vor primi premii in bani si produse Forum, Special Blend si o tura cu elicopterul, pe Fagaras. Cred ca pentru cel din urma m-as ambitiona sa castig ceva la “Try to Fly”.

Tot in luna Februarie, Fresh-Meat RIDElicious Camp vine intre 13 si 21, tot la hotel Capra, ca sa va invete cum sa va dati pe placi si schiuri. O sa fie 2 sesiuni de instructaj pe zi cu instructori certificati ISIA, atmosfera incurajatoare pentru primii pasi pe placa, elemente freestyle dedicate progresului rapid si fara dureri.

Aveti de unde alege in luna Februarie, daca v-ati plictisit sa va dati pur si simplu pe partie.

Un jib este termenul folosit de snowboarderi si de schiori pentru orice element de pe partie sau din peisaj, care poate fi folosit pentru trickuri.

Jibspot-ul este un parc amenajat pe zapada, care contine urmatoarele elemente:

• railing – tevi din metal sau din orice alt material/suprafete inguste pe care schiorii si boarderii pot aluneca
• box – suprafata din material plastic, de lungime similara cu tevile, dar pe care te poti si roti in timpul alunecarii, fiind mai lata
• mail box – numele vorbeste de la sine – e un tip de railing, mai gros, cu sectiunea asemanatoare cu o cutie postala americana
• wall ride – suprafete verticale sau aproape verticale, din plastic, pe care poti sa executi trick-uri

In Bucuresti, baietii de la Fresh-Meat, cu sustinerea si gazduirea Patinoarului ”Drumul Taberei”, au construit un jibspot permanent, format dintr-un drop-in și un butterbox. Momentan cele doua sunt singurele elemente, insa sunt suficiente ca sa inveti cum sa te dai intr-un asemenea parc, daca nu ai mai facut-o niciodata.

Cum functioneaza?

Urci pe scarile din spatele rampei(zisa si drop-in), te echipezi pe margine, iti dai drumul si urci pe butterbox, unde poti sa te rotesti, poti sa faci balans pe coada sau pe varf sau alte trick-uri similare.

Hai sa ne dam

Diseara, la ora 21:00, are loc inaugurarea parcului. Cu ocazia asta, si mai apoi in fiecare marti si joi, de la aceeasi ora 21:00, membrii Fresh-Meat vor fi acolo si te vor ajuta cu sfaturi si incurajari. Inscrierile se fac pe FORUM-ul FRESH-MEAT in topicul dedicat (“Jibtips in Bucuresti”). Gratuit.

Chiar daca afara este mai cald si s-a topit zapada, organizatorii ne-au asigurat ca vom avea zapada artificiala de la patinoar.

Ne vedem la 21:00 in Drumul Taberei?

Str. Brașov 21A, 061444, Sector 6, București
Coordonate GPS: N44.42220° E26.03604°
Mijloace transport: Autobuz: 105, 168, 221, 268, 368
Troleibuz: 90,91,93
Tramvai: 41
Metrou: Când s-or ține parlamentarii de cuvânt

Acum ceva vreme, am scris un articol despre webcam-urile din tara, care ne arata starea partiilor in timp real, pe zi. Sunt foarte utile, insa au un mare dezavantaj – sunt fixe. Nu te lasa sa vezi cum arata partia de sus pana jos, ce inclinare are, cat de lata este, cat de complexa e statiunea, sa iti faci o impresie daca ai vrea sa cobori pe acolo sau iti alegi alt loc de dat.

Intre timp, am descoperit, cu ajutorul Twitter si Roxy World, ca avem la dispozitie o harta 3D a partiilor din Romania.

Harta este facuta cu ajutorul Google Earth, al carui plugin  va trebui sa il instalati inainte sa puteti naviga prin harta. E destul de simplu, se instaleaza practic singur, dupa care trebuie sa reimprospatati pagina si incepeti sa navigati.

Partiile le alegeti fie de pe harta principala, fie cu ajutorul meniului de pe margine. Dand click pe unul din linkuri, veti merge automat aproape de partia dorita.

Navigarea pe harta se mai poate face si cu ajutorul celor 3 tipuri de butoane directionale(sau cu ajutorul mouse-ului).

- butonul circular din stanga controleaza pozitia in functie de Nord(cu el te rotesti in jurul propriei axe).
- butonul din mijloc va deplaseaza pe harta – inainte, inapoi, stanga, dreapta
- butonul din dreapta regleaza distanta fata de Pamant si perspectiva

Acum, sa ne apropiem de una dintre statiuni, cu mai multe partii – Sinaia:

Puteti vedea cu usurinta forma partiei, cu Karp-ul pe parta dinspre cota 1500, drumul pana la cota 1500 si apoi, trebuie sa va rotiti ca sa puteti vedea Valea Dorului.

Harta se afla inca in stadiul beta, asa ca orice contributie la completarea datelor este bine-venita. Asa ca, atunci cand mergeti pe munte, luati un pliant cu descrierea serviciilor de partie din locul respectiv si da-ti-le un mail celor de la Roxy-World, cu detaliile locurilor de dat.

Pentru o locatie noua ei au nevoie de urmatoarele date:

• Website
• Auto(drumul pana acolo)
• cu ce tren CFR se poate ajunge
• informatii despre Partia 1
  • Grad Dificultate
  • Lungime (m)
  • Dif. nivel
  • Cota plecare
  • Cota sosire
  • Nocturna
  • Transport cablu
  • Acces Teleski
  • Zapada artificiala

Sa fie zapada!

Toate elementele snowpark-ului erau ingropate destul de bine in zapada pentru ca noi am deschis sezonul pe Gerlitzen. Chestia asta ne-a dat putin de lucru, asa cum am surprins mai jos, in poze:

Baietii nu s-au dat inapoi nici de la constructia de kickere, pe damburile uriase ale partiei 8. Pe acolo au fost si cateva accidente nefericite, ce puteau fi evitate daca oamenii purtau echipament de protectie.

Am avut si un concurs de schi si snowboard, dar destul de putin entuziasmant, avand in vedere ca am coborat un traseu de 300 de metri in peste 30 de secunde. Nu va povestesc mai multe despre el, pentru ca nici vremea nu a fost prea buna pentru asa ceva – zapada cadea puternic peste noi, asa de puternic incat nici sistemele de laser nu functionau si am cronometrat manual

Cred ca cel mai memorabil moment a fost ultima zi. Nu pentru ca a fost ultima, ci din motive de vreme. Am avut de dimineata pana seara soare si cer senin, ceea ce ne-a permis sa ne bucuram de absolut toate partiile de pe complexul Gerlitzen.

Vineri a fost atat de frumos incat am avut mana libera la viteza. Dupa ce m-am incalzit vreo 2-3 manse, am dat drumul la cronometru si la vitezometru si am reusit sa ating 62,7 Km/H viteza maxima si sa merg cu aprox 35km/H viteza medie pe o partie de 2,3km. N-am reusit sa bat recordul de 80km/H(autopropus), dar senzatia la peste 60km/h e absolut geniala.

In alta ordine de idei, va invit sa va dati cu mine pe partia 5, de sus pana jos, ca sa va dati seama cat de misto a fost ziua asta. Nu am dat drumul atat de tare la viteza, pentru ca mi-a fost mila de camera. Si asa mi-au degerat 3 degete .

In fine, am coborat cei 1,2 km in 3 minute, cu camera de filmat in mana. N-a fost foarte dificil, chiar daca era sa iau vreo 2 schiori cu mine. Pe partia asta lumea fie isi facea incalzirea, fie aici se incepeau cursurile de schi si snowboard de pe Gerlitzen. Priviti clipul si privelistea. (n-am pus muzica, pentru efectul de coborare )

A fost genial! Apusul de soare a pus capacul pe una din cele mai tari zile de dat.

Din pacate, a trebuit sa ma intorc in Romania cu autocarul. Cele 26 de ore de drum au fost criminale si va recomand cu caldura sa luat avionul de cate ori aveti de plecat mai departe de Ungaria/Bulgaria. Blue Air are niste destinatii destul de bune ca preturi, mai ales pentru sezonul de iarna.

Bun, azi am fost pe partie si am mai multe de povestit. N-am intrat in snowpark de azi, pentru ca aveam nevoie de o zi de acomodare cu partiile.

Ne-am trezit de la 7 jumate, am mers sa mancam, pentru ca ne asteptau autocarele sa ne duca la zapada. Nu va intereseaza nici ce am mancat, nici cat a durat sa incarcam autocarele cu placi si schiuri, asa ca nu o sa va incarc cu detaliile astea.

Pe autocar am facut pe crainicul si am anuntat tot felul de chestii importante – reducerile de bauturi si de mancare, ora de plecare de pe partie, instructorii de schi si snowboard si alte mici chestii administrative. Principala problema a oamenilor ramasese zapada sau mai degraba presupusa ei lipsa.

Am ajuns la telegondola, care are un mecanism foarte interesant de prindere pentru placi, in exteriorul ei – te macina putin grija atunci cand urci, pana te obisnuiesti cu ideea ca placa ta draga sta proptita la cateva zeci de metri de pamant. Dar sistemul functioneaza si nu am pierdut nicio placa. Revenind la zapada, in statia de jos a gondolei nu prea era urma de zapada. Totul insa s-a schimbat, cand am ajuns in statia din varf, unde pe langa ca tunurile lucrau de zor sa umple partiile deja acoperite cu zapada, mai si incepuse o ninsoare.

Asa a inceput o zi misto de zapada la Snow Explosion.

M-am dat cam toata ziua pe partie, cu mici pauze de pranz si vin fiert la Apres-Ski(barul – restaurant de la mijlocul partiei, unde avem reducerile de care vorbeam mai sus). Am prins deschise 7 partii din cele peste 20, deci am avut de unde alege. Din pacate, nu am prins nicio partie foarte grea deschisa inca, dar mai avem sanse marti/miercuri, daca mai ninge in continuare.

Cred ca cele mai misto portiuni au fost pe partia dreapta, unde am putut sa imi exersez sariturile, intoarcerile si balansul. Pe acolo ne-am dat si pentru viteza si naturaletea virajelor, pentru ca partia era foarte bine batuta.

N-am putut sa ne abtinem si am luat-o pe langa partiile oficiale, ca sa testam zapada mai afanata. Am descoperit doua aspecte oarecum problematice, in sensul ca zapada era cam inghetata si nu ne afundam cat ne-am fi dorit, iar din al doilea punct de vedere, a trebuit sa urcam pe jos inapoi pe una din partiile oficiale, pentru ca drumul pe care il luasem nu ducea unde trebuie(adica la un capat de jos al unui teleschi/telescaun).

Cel mai fain telescaun trebuie sa spun ca este cel de 8 locuri, in care stai parca esti in fotoliu. Mai mult, instalatia se misca foarte repede si nu trebuie sa astepti mai mult de 10 minute, pana cand poti sa te dai din nou.

Am avut un pic de furca si cu ceata, care cand se lasa, cand se ridica, pana la punctul in care, pe partia pe care eram iesise soarele, timid.

Va las sa va uitati la poze, dupa care sa cititi sfaturile mele din experientele de azi:

Prima tura pe partie:

Inainte de prima tura pe partie, incalzeste-te. Nu pleca fara sa te fi intins putin, pentru ca ai mari sanse sa te accidentezi. Nu e nicio rusine sa faci un pic de streching inainte sa iti dai drumul pe munte in jos.

Condens si lentile:

In momentul in care ti se condenseaza ochelarii sau camera foto, poti sa le aduci destul de repede la starea initiala, cu ajutorul unui calorifer/a unei aeroterme, pe care sa pui aparatul/ochelarii. Eu asa am reusit sa ma dau cu ochelari si sa si fac poze(unele chiar din mers, daca va uitati cu atentie mai sus).

La finalul zilei, am reusit sa ii strangem pe toti cei care venisera cu autocarele la partie si sa ii ducem spre casa. N-am putut sa nu oprim la Billa, pe drum, unde fiecare a cumparat prostii/mancare, in medie de 10-15 Euro de om(deci cam 1500 Euro, avand in vedere ca eram cam 100 de oameni cu autocarele). Ziua s-a terminat cu un party despre care no sa scriu

Marti ne bagam sa amenajam snowparkul de pe Gerlitzen si sa facem un mic Jam Session la fata locului(fiecare cu ce trickuri stie). Sa vedem ce iese!

Cum facem sa ne dam totusi pe zapada? Unde si cat ne costa?

Ti-am dat niste idei si intr-un articol precedent despre cum poti sa te dai cu placa sau cu schiurile prin Europa, chiar daca la noi nu este zapada, zburand cu Blue Air pana aproape de partii foarte bune, in doar 1-2 ore, din Bucuresti sau din tara. A In afara de  partiile austriece, printre care si Ossiach, spre care plec sambata pentru a va povesti de la fata locului, am mai descoperit si cateva partii importante din jurul oraselor Lyon, Torino si Salzburg.

Azi vorbim despre cateva partii prin Italia, care prezinta conditii de schi si snowboard foarte bune pentru perioada asta. Am ales zona din jurul Bergamo(se poate ajunge foarte usor cu un zbor Blue Air spre Milano-Bergamo). In zona asta am gasit 5 statiuni cu zapada si cu conditii foarte bune de schi, catre care se poate zbura direct din Bucuresti, si la preturi foarte bune (vezi la finalul articolului)

1. Cortina d’Ampezzo

Cea mai multa “zapada italiana” s-a strans acum la Cortina d’Ampezzo, unde sezonul s-a deschis inca de pe 20 Noiembrie. In cele mai inalte puncte te dai peste 110 cm de zapada numai buna de viraje si viteza. La Cortina dai peste 140 de km de partie, numai buna pentru cei care se dau de placere. Nu e o zona celebra pentru sporturi extreme, ci mai degraba o statiune de schi cu familia. Are totusi un funpark pentru entuziasti si destule zone in afara pistelor clasice, pe unde zapada nu este batuta.

La Cortina se ajunge din Bergamo(unde aterizeaza avionul Blue Air din Bucuresti), in cam 2-3 ore de mers cu masina/autobuz.

2. Pila – Valea Aosta

In Pila(Valea Aosta) nu e asa de multa zapada cum este in Cortina d’Ampezzo, insa cei 60 de cm sunt mai mult decat suficienti ca sa te poti da pe partiile ce insumeaza cam 70 de km lungime total. Partea cea mai buna din statiunea asta este snowpark-ul, mult mai complex decat in Cortina, cu kicker-e, tevi, funbox-uri si tot felul de trasee construite pe relieful din zona.

Partiile sunt deschise in Pila din 28 Noiembrie, deci poti sa mergi cu incredere in zona. Se ajunge tot din Bergamo, de la aeroport, cam in 2 ore.

3. Breuil-Cervinia

Ramanem in raza de 2 ore si jumatate de Bergamo, pentru a treia partie cu zapada din zona respectiva,
Breuil-Cervinia. Aici s-au strans tot cam 60 de cm pe cei 135 de km de partie, deci sezonul e deschis si poti sa vii cu schiul/snowboardul. Zona nu exceleaza prin niciun aspect – daca vrei neaparat sa te dai si n-ai chef sa platesti cazarea din Cortina, Breuil poate fi o varianta foarte buna. Partiile se intind de la peste 2500 de metri pana la 1500, unde se afla si statiunea in sine.

4. Bormio

Un pic mai departe, la 3 ore de mers cu masina de Bergamo, se afla Bormio, o statiune cu doar 39 de km de partie si cu inclinatii mai degraba pentru intermediari si incepatori, care apreciaza cursele lungi si nu prea dificile(cea mai lunga partie din statiune are 14 km). Unul din cele doua lucruri inedite ale zonei este oferta de skipass: iti iei un skipass de 7 zile, primesti o zi gratis peste granita, la Saint Moritz. Al doilea lucru inedit este ca Snowpark-ul din Bormio are propriul lui site, de unde poti sa iti dai seama daca merita sa mergi cu snowboardul pana acolo, ca sa te dai.

5. Preturi

Chiar daca la noi nu pare sa vrea sa ninga prea tare, poti sa te urci in avion si sa te dai prin Europa. Daca vrei sa te dai pe partiile de care am povestit, poti sa te duci in Decembrie cu 135 de Euro(calculat pe zilele de 20-27) sau intr-un weekend de Ianuarie cu 60 de  Euro(eu am luat 23-25 Ianuarie ca reper). Cu cazarea te descurci la fata locului, dar ideal iti faci si o rezervare inainte (iti recomandam booking.com, de unde am gasit si noi preturile de mai jos)

Preturile la cazare sunt in jur de 35 Euro pe noapte in Bormio, 40 Euro pe noapte in Pila, 38 Euro pe noapte in Breuil-Cervinia si 70 Euro in Cortina d’Ampezzo.

Atentie – preturile de mai sus sunt cele valabile la ora scrierii acestui articol, pentru preturile actualizate si pentru perioade diferite, intra pe site-ul Blue Air.

Distractie placuta si ne reauzim din Austria!

sursa foto

Un sfat scurt si serios pentru schiori si snowboarderi – dupa cum ziceam si in titlu, e foarte important sa iti iei cu tine ochelarii de partie. Un profesor de la Universitatea Kanazawa, din Japonia, impreuna cu compania de farmaceutice Johnson&Johnson, a derulat un studiu despre efectele ultravioletelor asupra ochilor, atat pe plaja, cat si pe partie.

Studiul a fost facut pe 2 manechine cu senzori de ultraviolete – unul a fost pus pe o partie cu zapada proaspata, in munti, iar celalalt a fost asezat pe o plaja artificiala, in sudul arhipeleagului japonez. Rezultatele au fost:

260 kilojouli de raze ultraviolete pe plaja

658 kilojouli de raze ultraviolete pe zapada

In plus, lumina se intensifica in medie cu 4% la fiecare 300 de metri urcati. Asa ca nu e important doar sa porti ochelari de soare obisnuiti, ci speciali, cu filtru de ultraviolete si luminozitate pe partie. Cred ca de la echipamentul asta trebuie sa eviti sa faci rabat, cand alegi modelul.

Am citit despre ochelarii de protectie si studiul cu ultraviolete aici.

sursa foto

Incep cu Salzburg, pentru ca e cel mai aproape de locurile prin care am umblat si voi umbla iarna asta. In plus, orasul are pe langa el 40 de statiuni la 1 ora de mers cu masina si multe altele la o ora si jumatate, doua ore de mers, deci nu trebuie sa te chinui prea tare ca sa dai de zapada. Toate statiunile din jurul Salzburgului au si o multime de locuri de cazare, asa ca nici cu asta nu trebuie sa te preocupi prea tare.

Cea mai celebra statiune din zona si totodata cea mai recomandata schiorilor si boarderilor avansati, este Kitzbühel. Statiunea este impresionanta prin numarul de partii, care insumeaza 160 de km, de toate dificultatile si lungimile. Ele sunt deservite de 30 de telescaune, teleschiuri si telecabine. Cea mai tare ruta din zona este o partie de 35 de km, numita ruta Safari, pe care te dai cam o zi intreaga. Exista inclusiv un ghid special pentru aceasta ruta.

Special pentru boarderi, in statiunne se afla 2 halfpipe-uri, un quarterpipe si un traseu dedicat pentru slalom.

Apoi, un alt obiectiv interesant in zona este ghetarul din Kaprun, numit Kitzsteinhorn. Ghetarul e unul din locurile ideale pentru snowboarderii si schiorii experti, care au la dispozitie 130 de km de partie si 81 de zone individuale de dat. Daca vrei sa experimentezi datul la altitudini de peste 2500 de metri, in Kaprun, cel mai inalt punct de urcare te duce pana la 3029 m. Zona din jurul ghetarului are avantajul ca zapada rezista tot timpul anului. De aceea Kaprun e una din destinatiile preferate pentru snowboarderi – care vin mai ales pentru snowparkul urias, cu 23 de kickere, multe tevi si funboxuri.

Cu siguranta Salzburg e unul din nodurile principale de unde poti mai apoi sa te duci in niste locuri excelente de dat. Si nici nu e foarte greu de ajuns cu avionul din Bucuresti.

sursa foto

Apoi, trecem la Lyon, care are in apropierea sa una din cele mai tari statiuni de schi si snowboarding din lume – Les Deux Alpes. Statiunea este recunoscuta international pentru cei 220 de km de partii, din care 31 de km pentru experti. In total, in zona ai acces la 256 de partii individuale , cu zone in care te dai la peste 2500 m cam tot anul. Asa ca poate fi o alegere buna si pentru vara.

Cred ca cel mai atractiv lucru din Les Deuz Alpes este mica statiune Le Grave – una din cele mai periculoase si mai grele zone de dat din lume, unde e recomandat sa mergi insotit de un ghid, daca nu ai mai fost pe traseele respective.

Pentru snowboarderi, Les Deux Alpes gazduieste in fiecare an, pe la sfarsitul lunii Octombrie, ”World Snowboarding Exibition”, unul din primele si dintre cele mai longevive evenimente de genul din Europa. In afara de eveniment in sine, zona pune la dispozitia amatorilor un snowpark complex, cu halfpipeuri, boarder cross si cu diverse competitii de-a lungul sezonului.

Nu dureaza mult sa ajungi acolo – iei avionul din Bucuresti si in 2 ore esti la Lyon, de unde mai faci inca 2 ore pana la Les Deux Alpes. Merita toti banii zona respectiva.

sursa foto

Ultima, dar nu cea din urma, zona de dat este Torino, in Italia. Acum cei care se uita de ceva vreme la sporturile de iarna, mai ales pe Eurosport, vor sti despre ce vorbesc – Val d’Isère. Statiunea inclusa in circuitul international de sporturi de iarna este una din cele mai potrivite pentru schiorii si snowboarderii intermediari. Cei 150 de km de partie si cele 50 de instalatii de urcare te tin toata ziua ocupat.

Atractia principala a zonei este snow parkul, care este unul din cele mai mari din lume, masurand peste 35.000 de metri patrati. Acolo poti sa te tadi pe 2 piste de boardercross, un halfpipe, un quarterpipe, cateva mese, kickere si funboxuri. Fie ca esti boarder sau schior, te poti distra toata ziua acolo.

Am pus o statiune din Franta langa Torino, pentru ca e cel mai usor mod de a ajunge in Val d’Isiere, daca vrei sa vii cu avionul din Romania, din Bucuresti sau din Bacau.

Daca nu avei planuri de vacanta de iarna, poti sa te gandesti la cele 3 zone de care am povestit, pentru ca se ajunge usor cu avionul.

Din Bucuresti, preturile incep de la 39,99 Euro, cu tot cu echipamentul de schi inclus. Sfatul nostru este sa iti cauti biletul cat mai din timp, ca sa prinzi preturile cele mai mici.