Echipa sponsorizata de Burn, e compusa din Mihail “Bobo” Gherghelah – skate & snowboad, Tudor “Tudorel” Cristea – snowboard & moto, Demian “Barni” Barnabas – BMX, George Barbulescu – skate si Kinda Geza – snowboard si MTB downhill, plus team managerul Ciprian “Popo” Popescu – snowboard si MTB downhill.

Ei au filmat impreuna “Hooked”, un film cu si pentru iubitorii de snowboard. Daca vrei sa vezi munti, powder mult, zapada, partii si supertrickuri, clipul este un must-see.

Filmul o sa ruleze tot diseara, la Cinema Pro, dupa intro-movie-ul echipei Burn

Intrarea e liberaaaa!

Pe langa clip, la Cinema Pro o sa te mai intalnesti cu Surmont Store si Burton cu noile colectii de echipament de iarna 2011, goodies, freebies

Chiar daca e frig afara, ai toate motivele sa iesi diseara din casa si sa te pregatesti de partie!

Acum prima intrebare care imi vine in minte este: Ce e cu Seppe Smits asta?

Mai bine te las sa vezi clipul de mai jos, ca sa iti dai seama cine este acest pusti care a venit in Romania sa sara peste un hotel de gheata, in varful muntilor.

Episode 1 – The Profile – Seppe Smits from Cirque Belgique on Vimeo.

Tanarul belgian, in varsta de doar 19 ani, isi petrece aproape tot timpul pe placa de snowboard si este unul din cei mai tineri rideri premiati la concursuri internationale de Big Air(1). Seppe practica toate disciplinele de snowboard – freestyle, big air, halfpipe si slopestyle, insa preferatul sau ramane „big air-ul”, mai ales ca se poate mandri si cu titulatura de vice-campion mondial la aceasta disciplina.

Imediat dupa saritura, Seppe va face si o demonstratie de snowboarding freestyle(2) si big air pentru toti impatimitii sporturilor de iarna care vor fi prezenti la eveniment.

Merita sa dai o fuga pana la Balea, mai ales ca se anunta vreme excelenta pentru riding si poze cu toate sariturile pe care le vor incerca boarderii prezenti pe munte.

Try to Fly 2010 este concursul de sarituri, cu aterizare pe o perna cu aer, special construita pentru a putea ateriza in siguranta. Chiar daca nu stii sa executi corect anumite trick-uri, poti sa le incerci, fara sa iti fie frica de aterizare. Turului din 2010 cuprinde The Big Air Bag si cele 4 etape nationale(Brasov, Cavnic, Sinaia, Bucuresti), 2 campuri(Cavnic si Sinaia, unde participantii au invatat cum se executa trick-urile in aer, cu aterizare tot in perna). Premii sunt de peste 6000 euro (3200 Euro cash + echipamente), cateva petreceri si o tura de heliboarding PE crestele din Fagaras pentru castigatori.

In cadrul fiecarei etape sunt puse la bataie 3 premii principale (podiumul la snowboard) si 3 premii speciale: Best Babe, Best Skier si Best Youngblood. Skierii nu vor avea o sectiune separata, ci vor fi luati in considerare pentru premiul special pus la dispozitie de catre organizatori.

Etapa urmatoare se desfasoara la Sinaia, pe Valea Dorului. Acolo va fi din nou prezenta salteaua umflata cu aer, gata sa prinda toti riderii, pe skiuri sau placi, care vor sa incerce trick-uri fara riscul de a se lovi la aterizare.

Concursul e deschis pentru oricine poate ajunge la kicker(1) si poarta o casca de protectie(care poate sa fie imprumutata de la fata locului, daca nu ai una in dotare, in mod normal). Eu o sa fiu acolo, sa incerc perna inainte de marea finala de la Bucuresti, din parcul Tineretului, exact ca anul trecut.

Pe langa privilegiul de a sari in siguranta pe un kicker destul de mare, Mountain Dew si Shred.ro organizeaza un concurs de fotografie, la care poate participa oricine are un aparat foto cat de cat si poate surprinde trickurile in plina desfasurare. Se pot trimite maxim 3 poze per participant si ele trebuie sa contina un rider care executa un trick spectaculos.

Premiile sunt in baxuri de Mountain Dew si tricouri(pentru primii 20 de participanti).

Concursul e organizat de Xventure Romania si este cel mai spectaculos eveniment de genul asta de la noi. E ocazia perfecta pentru toti iubitorii de offtrack(1) sa simta zapada afanata sub canturi si talpi si sa se intreaca pentru primul loc.

Regula este foarte simpla – riderii pleaca deodata, iar cel care ajunge primul jos castiga.

Inscrierile costa 50 de lei de persoana(ca sa acopere drumul cu telecabina pana sus, la Balea Lac + bautura si gratar la finalul concursului). Pe langa banii astia, trebuie sa iti cumperi/inchiriezi un echipament de detectare in caz de avalansa – numit Pieps(2), iar de casca vreau sa cred ca nici nu mai e nevoie sa spun ca e obligatorie.

Nu recomand incepatorilor aceasta cursa, pentru ca riscurile sunt destul de mari, in caz ca nu stii sa cobori destul de bine cu placa/skiurile si risti sa provoci accidente atat tie, cat si altor competitori. Chiar daca vor fi echipaje ale salvamontului alaturi de noi, e mai bine sa citesti despre concurs, decat sa iti risti viata, daca nu stii sa te dai cu placa sau schiurile.

In alta ordine de ide, daca vrei sa te bagi la concurs, lasa un comentariu aici, ca sa vedem daca ne organizam cumva cu masinile din Bucuresti, pentru ca la Balea Cascada se ajunge cu masina doar dinspre Sibiu, pe vreme de iarna.

In prima zi, am plecat dis de dimineata din Brasov, in speranta ca o sa prindem o zi intreaga de dat. Am plecat pe o ninsoare destul de puternica, dar speram totusi sa putem sa urcam pana la 1400 de metri cu masina(lucru care s-ar fi dovedit foarte util pentru plecarea de duminica, o sa vezi mai jos de ce). In fine, am urcat pana pe la 1200, cand drumul s-a blocat din cauza masinilor care nu mai puteau sa urce si din cauza faptului ca la 1400 nu mai erau locuri de parcare(doar era weekendul cu ziua indragostitilor).

Dupa ce am impins masina si am decis sa ne intoarcem la baza, in Sinaia, am zis ca trebuie sa compensam pentru timpul pierdut – era deja 10 trecut de jumatate. Ne-am pus placile in picioare si ne-am legat de masina cu un cablu de kiting, cu care am fost tractati. Asa am coborat de la 1200 pana la Taverna Sirbului, in viraje si ocolind crengile lasate de la atat de multa zapada.

Am ajuns la 2000 de metri dupa inca o ora si ceva, pentru ca se aglomerase deja la telecabine si a trebuit sa petrecem niste timp la cozi. Problema a fost cand am ajuns sus, pentru ca batea foarte tare vantul si viscolea zapada, fapt ce facea imposibila ridicarea unui kite. Mai mult, am incercat sa ma dau 2 manse(am zis incercat pentru ca nu pot numi “dat” ceea ce am facut). Ceata si viscolul erau asa de puternice pe Valea Dorului, incat nu vedeai la 5 metri in fata, iar viscolul iti umplea in 2-3 minute ochelarii de zapada si nu mai vedeai deloc. Am coborat o mansa in 15 minute, mult peste timpul meu obisnuit de coborare. Momentul in care am zis ca nu ma mai dau a fost cand m-am trezit de-a curmezisul partiei, eu fiind convins ca ma duc in continuare in jos.

Asa s-a incheiat ziua 1, un pic frustrant pentru noi, pentru ca nu am reusit nici sa ne dam, nici sa inaltam kite-urile.

A doua zi am avut parte de o surpriza foarte placuta – soare si cald, senin, un pic de vant, deci vreme perfecta pentru o zi de dat si de inaltat kite-uri.

In prima parte a zilei, m-am dat cateva manse, sa ma dezmortesc si sa incerc niste linii noi pe vale. Cand am fost in Austria, am reusit sa ating peste 60 de KM/h cu placa, in coborare. Atunci mi-am propus sa depasesc viteza asta si ziua de duminica a fost perfecta pentru incercare – partie proaspat batuta cu ratrack-ul(2).

Date: 14.02.2010 10:41 am, Distance: 0,97 kilometers, Elapsed Time: 02:12.0, Avg Speed: 26,5 km/h, Max Speed: 98,8 km/h, Avg Pace: 02′ 16″ per km

Mi-am depasit recordul de viteza pe snowboard – tehnica pe care am folosit-o este destul de simpla, am mers in linie dreapta pana cand placa a inceput sa vibreze, moment in care am franat. Am repetat ciclul asta de cateva ori, pana am atins viteza maxima.

Dupa ce mi-am facut damblaua cu viteza si datul in prima parte, am mers in varful partiei, unde lumea se stransese pentru cateva sesiuni de kiting. Toata treaba asta cu kite-ul nu este asa de complicata, daca esti atent la inceput la cateva reguli si sfaturi de baza. Mie a avut grija Marian sa imi explice lucrurile de baza, ca sa pot sa manuiesc kite-ul.

Zona in care te joci cu kite-ul se numeste fereastra de vant (3) si se gaseste in functie de directia din care bate vantul. Te asezi cu spatele in vant si desenezi o sfera imaginara. Imparti sfera cu ajutorul mainilor intinse si obtii sfertul de sfera in care se afla fereastra de vant. Kite-ul, dupa ce il ridici de la sol, se tine cat mai aproape de zenit(adica deasupra capului, aproape vertical). Daca il cobori, la 45 de grade, in fereastra de vant, intra in power (4) si te ridica de la pamant. Daca se intampla asta, trebuie sa dai drumul barii de comanda si sa il prinzi cu ajutorul corzii de siguranta si aterizeaza de unul singur.

Kite-ul se controleaza cu ajutorul unui sistem de corzi si o bara principala de comanda. Pentru decolare, trebuie sa tragi puternic de cabluri si bara, pana cand kite-ul prinde suficient vant. Apoi, ca sa il mentii la zenit, in zona in care te poti juca cu el, trebuie sa il manevrezi tragand de bara in stanga(pentru viraj de stanga) si in dreapta(pentru viraj de dreapta). Virajul functioneaza pe baza de tensiune in fir, asa ca trebuie sa actionez bara astfel incat firul din directia virajului sa fie cel tensionat, iar celalat fir este mai liber.

Nu iti povestesc mai multe, te las sa te uiti la niste poze:

Daca vrei sa te apuci de kiteboarding, ia legatura cu Marian, pe Facebook si inscrie-te la un curs pentru incepatori.

La fata locului am semnat condica vreo 20 de insi, veniti cu masinile de prin capitala(majoritatea), toti sonwboarderi, toti cu chef de dat. Nici nu ne-am asezat bine in camere, ca ne-am si echipat, de mers in snow park. Sambata si Duminica am avut acces liber la teleschiul care deserveste FreshPark-ul, desi la 20 de insi mai stateam un pic la coada din cand in cand, ca sa nu ne cada cablul de pe roata(ceea ce ar fi dus la eliminarea din ecuatie a teleschiului si urcatul pe jos de fiecare data).

In prima zi, cum era si de asteptat, ne-am incalzit putin, fiind veniti dupa 5 ore de drum. Am inceput cu niste 50-50-uri pe butterbox si pe box-ul lung, de jos. Pe langa faptul ca eram veniti direct din masina, a trebuit sa ne batatorim putin si zonele de elan, pentru ca ninsese proaspat(si a nins in continuare, inclusiv pana cand am plecat de acolo). Ei, dupa ce ne-am incalzit si am inceput sa rulam cu viteza un pic mai mare, au inceput sa curga trick-urile – Fakie to 180 de pe butterbox(1), Feeble si Smith pe box(2), plus un Indy grab(3) destul de bine conturat, la iesirea de pe butterbox.

Am invatat o chestie destul de importanta, mai ales pentru rotatiile de pe butter box – daca vrei sa intri intr-un feeble slide, trebuie sa sari cu picioarele la 45 de grade fata de directia de mers, iar mainile sa le mentii paralele cu directia in care vrei sa faci iesirea de pe box. Mai am de lucrat la trickurile cu rotatie, insa inca 2-3 iesiri in parcul Carol sau in Tineretului si poate o sa pot sa ma laud cu trickuri noi.

In rest, ceilalti au intrat si pe rail si pe rainbow, elemente pe care inca nu am avut curajul sa ma dau(le incerc data viitoare) si au lucrat la Frontside si Backside Boardslide-uri (4), 180 in to 50-50(5), 180 out(6), Method(7), Noseslide-uri(8), Tailslide-uri(9). Intre elemente, mai apucam sa facem un 180 rapid sau cateva tail sau nosepress-uri(10). Am facut si cateva poze in minutele de pauza, cand nu mai puteam sta in picioare :

Una peste alta, a fost o experienta destul de misto pentru prima mea iesire oficiala intr-un snowpark(excluzand de aici jibbareala din Bucuresti). Weekendul urmator il fac la Sinaia, sa recuperez sesiunile de freeride pe care le-am tot amanat.

*Nu recomand nimanui sa plece la munte pe cod galben/portocaliu/rosu. E mai bine sa ramai acasa decat sa ramai blocat sus pe munte sau, si mai rau, pe drum.

Incepand cu 30 Ianuarie si apoi in februarie, lucrurile se schimba putin si incep evenimentele pe zapada, mai ales ca acum avem si pe ce zapada sa ne bazam, cand mergem sa ne dam. Chiar pe 30 sunt doua evenimente la Brasov. Primul dintre ele este o cursa caritabila organizata incepand cu ora 17.00 de Rotary Club Brasov si se numeste ”Cursa Traznitilor”. Ca sa participi la cursa trebuie sa indeplinesti urmatoarele 2 conditii: sa donezi o suma simbolica si sa construiesti impreuna cu prietenii tai, o sanie din orice fel de material iti trece prin cap. Cursa va fi o coborare sincron, iar premiile vor fi atribuite pentru : cea mai trasnita sanie, echipa cu cel mai bun show pe partie si cea mai buna echipa/sanie de companie.

Cateva poze, ca sa intrati in atmosfera:

Al doilea eveniment de pe 30 ianuarie, dar de data asta, incepand de dimineata, se numeste ”Try to Fly 2010”. Prima etapa are loc in Brasov, Sub Tampa, unde H2O pune din nou in miscare rampa si Big Air Bag-ul pentru toti cei care vor sa sara fara sa le fie frica de lovituri la aterizare. ”Try To Fly 2010” este un concurs cu 4 etape, celelalte 3 etape desfasurandu-se in Cavnic(13 Februarie), Sinaia(27 Februarie) si finala de la Bucuresti, in Parcul Tineretului(6 Martie).

In 2009 am participat la etapa din Bucuresti si pot sa va spun din proprie experienta ca merita. A fost pentru prima data cand am sarit de pe o rampa amenajata(si nu de pe kickere romanesti – fara aterizare) si senzatia e foarte misto. Chiar daca nu ai mai sarit niciodata, e destul de simplu. Trebuie sa iti dai drumul si sa iti tii picioarele tari atunci cand urci rampa. Da, e obligatoriu sa porti casca. Eu am imprumutat anul trecut.

Poze de anul trecut:

In afara de cele 4 etape, ”Try to Fly” include si doua camp-uri de pregatire, unul de pe 2 pe 7 Februarie – Cavnic si unul de pe 23-28 Februarie – la Sinaia, Valea Dorului. Participarea in cadrul acestor camp-uri se face pe propria raspundere. Absolut fiecare participant va trebui sa semneze o declaratie conform careia se angajeaza sa respecte regulile camp-ului, pentru ca e destul de periculos sa sari pe rampa respectiva, mai ales daca esti incepator. Instructorii TTF vor sta la dispozitia camp-erilor pe intreg parcursul evenimentului, de la primele incercari la Big Air Bag, pana la analiza foto-video. Durata fiecarei tabere este de 6 zile (5 nopti).

Daca asta nu era destul, baietii de la “Try to Fly” ne-au promis si niste demo-uri, in care sa ne arate cele mai bune trickuri, executate de rideri cu experienta – pe 6-7 Februarie – Demo Session la Cavnic, pe 14 Februarie – DEMO Session de Ziua Indragostitilor, tot la Cavnic, pe 20-21 Februarie – DEMO session, Valea Dorului, si pe 28 Februarie – DEMO session, tot pe Valea Dorului.

Castigatorii concursului vor primi premii in bani si produse Forum, Special Blend si o tura cu elicopterul, pe Fagaras. Cred ca pentru cel din urma m-as ambitiona sa castig ceva la “Try to Fly”.

Tot in luna Februarie, Fresh-Meat RIDElicious Camp vine intre 13 si 21, tot la hotel Capra, ca sa va invete cum sa va dati pe placi si schiuri. O sa fie 2 sesiuni de instructaj pe zi cu instructori certificati ISIA, atmosfera incurajatoare pentru primii pasi pe placa, elemente freestyle dedicate progresului rapid si fara dureri.

Aveti de unde alege in luna Februarie, daca v-ati plictisit sa va dati pur si simplu pe partie.

La ora 21:01 eram deja stransi pe acolo si dadeam la lopeti, pentru ca de marti pana joi zapada a disparut complet din Bucuresti si a trebuit sa ne folosim de zapada produsa de patinoar. Treaba a mers cu cele 3 lopeti(2 de la cei de la patinoar si una a lui Fulgu – Fresh-Meat), cu care am umplut destul de repede rampa si zona de aterizare, atat cat sa nu ne facem placile praf si sa nu cadem in noroi.

Am fost in jur de 15 oameni cu chef de dat. Ne-am inghesuit pe platforma, ne-am dat, ne-am aplaudat si ne-am distrat foarte tare, chiar daca afara a si plouat putin. Cred ca cea mai mare surpriza a fost ca boarderii prezenti(pentru ca am fost doar boarderi de data asta) nu erau toti profesionisti. Asta ne-a permis noua, celor mai neexperimentati pe tipul asta de parc, sa ne dam fara sa ne simtim intimidati de trickurile lor, chiar mai mult, sa si invatam cate una-alta de la ei. Cu toate astea, am vazut cateva tailslide-uri, noseslide-uri, 180 nosepress, 5-0 balance si cateva incercari de spin-uri pe butter-box. Am cazut, ne-am ridicat, ne-am urcat din nou pe rampa si am luat-o de la capat.

Am plecat de la jibspot pe la 23:30, cand si cei de la patinoar se plictisisera deja de noi si ne-au cam lasat pe intuneric.

Va las sa vedeti clipul de mai jos cu cateva dintre trick-uri. Rampa chiar a fost una abordabila, nici macar incepatorii nu au avut probleme cu lansarea. La aterizare, insa, a fost o alta poveste. A trebuit sa o si mutam de cateva ori.

Puteti trece oricand pe la Jibspot, dar sa fiti pregatiti sa dati un pic la lopata. Daca veniti martea si joia, e foarte probabil sa gasiti lume pe acolo(de la Fresh-Meat si nu numai), cu care sa pregatiti parcul. Sper ca totusi sa se mai raceasca vremea si sa avem parte din nou de zapada naturala, atat in Bucuresti, cat si pe partii.

Un jib este termenul folosit de snowboarderi si de schiori pentru orice element de pe partie sau din peisaj, care poate fi folosit pentru trickuri.

Jibspot-ul este un parc amenajat pe zapada, care contine urmatoarele elemente:

• railing – tevi din metal sau din orice alt material/suprafete inguste pe care schiorii si boarderii pot aluneca
• box – suprafata din material plastic, de lungime similara cu tevile, dar pe care te poti si roti in timpul alunecarii, fiind mai lata
• mail box – numele vorbeste de la sine – e un tip de railing, mai gros, cu sectiunea asemanatoare cu o cutie postala americana
• wall ride – suprafete verticale sau aproape verticale, din plastic, pe care poti sa executi trick-uri

In Bucuresti, baietii de la Fresh-Meat, cu sustinerea si gazduirea Patinoarului ”Drumul Taberei”, au construit un jibspot permanent, format dintr-un drop-in și un butterbox. Momentan cele doua sunt singurele elemente, insa sunt suficiente ca sa inveti cum sa te dai intr-un asemenea parc, daca nu ai mai facut-o niciodata.

Cum functioneaza?

Urci pe scarile din spatele rampei(zisa si drop-in), te echipezi pe margine, iti dai drumul si urci pe butterbox, unde poti sa te rotesti, poti sa faci balans pe coada sau pe varf sau alte trick-uri similare.

Hai sa ne dam

Diseara, la ora 21:00, are loc inaugurarea parcului. Cu ocazia asta, si mai apoi in fiecare marti si joi, de la aceeasi ora 21:00, membrii Fresh-Meat vor fi acolo si te vor ajuta cu sfaturi si incurajari. Inscrierile se fac pe FORUM-ul FRESH-MEAT in topicul dedicat (“Jibtips in Bucuresti”). Gratuit.

Chiar daca afara este mai cald si s-a topit zapada, organizatorii ne-au asigurat ca vom avea zapada artificiala de la patinoar.

Ne vedem la 21:00 in Drumul Taberei?

Str. Brașov 21A, 061444, Sector 6, București
Coordonate GPS: N44.42220° E26.03604°
Mijloace transport: Autobuz: 105, 168, 221, 268, 368
Troleibuz: 90,91,93
Tramvai: 41
Metrou: Când s-or ține parlamentarii de cuvânt

Acum ceva vreme, am scris un articol despre webcam-urile din tara, care ne arata starea partiilor in timp real, pe zi. Sunt foarte utile, insa au un mare dezavantaj – sunt fixe. Nu te lasa sa vezi cum arata partia de sus pana jos, ce inclinare are, cat de lata este, cat de complexa e statiunea, sa iti faci o impresie daca ai vrea sa cobori pe acolo sau iti alegi alt loc de dat.

Intre timp, am descoperit, cu ajutorul Twitter si Roxy World, ca avem la dispozitie o harta 3D a partiilor din Romania.

Harta este facuta cu ajutorul Google Earth, al carui plugin  va trebui sa il instalati inainte sa puteti naviga prin harta. E destul de simplu, se instaleaza practic singur, dupa care trebuie sa reimprospatati pagina si incepeti sa navigati.

Partiile le alegeti fie de pe harta principala, fie cu ajutorul meniului de pe margine. Dand click pe unul din linkuri, veti merge automat aproape de partia dorita.

Navigarea pe harta se mai poate face si cu ajutorul celor 3 tipuri de butoane directionale(sau cu ajutorul mouse-ului).

- butonul circular din stanga controleaza pozitia in functie de Nord(cu el te rotesti in jurul propriei axe).
- butonul din mijloc va deplaseaza pe harta – inainte, inapoi, stanga, dreapta
- butonul din dreapta regleaza distanta fata de Pamant si perspectiva

Acum, sa ne apropiem de una dintre statiuni, cu mai multe partii – Sinaia:

Puteti vedea cu usurinta forma partiei, cu Karp-ul pe parta dinspre cota 1500, drumul pana la cota 1500 si apoi, trebuie sa va rotiti ca sa puteti vedea Valea Dorului.

Harta se afla inca in stadiul beta, asa ca orice contributie la completarea datelor este bine-venita. Asa ca, atunci cand mergeti pe munte, luati un pliant cu descrierea serviciilor de partie din locul respectiv si da-ti-le un mail celor de la Roxy-World, cu detaliile locurilor de dat.

Pentru o locatie noua ei au nevoie de urmatoarele date:

• Website
• Auto(drumul pana acolo)
• cu ce tren CFR se poate ajunge
• informatii despre Partia 1
  • Grad Dificultate
  • Lungime (m)
  • Dif. nivel
  • Cota plecare
  • Cota sosire
  • Nocturna
  • Transport cablu
  • Acces Teleski
  • Zapada artificiala

Sa fie zapada!